Soiuri de struguri folosiți pentru vinificare și caracteristicile lor
Strugurii sunt o componentă bine cunoscută a vinului, dar nu toate soiurile de struguri pot fi folosite pentru a produce vin de calitate. Strugurii pot fi împărțiți în două categorii principale: struguri pentru vin și struguri pentru consum, sau de masă.
În întreaga lume sunt cunoscute o mulțime de varietăți de struguri folosiți pentru vinificație, iar în cele ce urmează, ne-am propus să facem o trecere în revistă a celor mai cunoscute dintre ele.
Acestea sunt clasificate în funcție de o serie de criterii, cum ar fi regiunea de origine, culoarea, gustul și tipul de vin alb sau roșu care se obține din ele. Deoarece caracteristicile fiecăruia diferă foarte mult, este dificil de spus care soiuri sunt cele mai potrivite pentru vin, deoarece aceasta este o opinie subiectivă și depinde de gusturile individuale.
Noi vă vom prezenta principalele caracacterisiti ale soiurilor, astfel încât iubitorii de vinuri să-și facă o părere, despre care dintre ele poate fi considerat cel mai adecvat.
Soiuri de struguri românești
Această categorie include o serie de soiuri de struguri pentru vinuri albe și soiuri de struguri roșii, a căror reputație a depășit demult granițele țării. Vinurile românești sunt recunoscute la nivel mondial, iar soiurile de struguri pentru vin din România au aceeași reputație ca și cele din cele mai renumite regiuni viticole.
Soiuri pentru vin alb
Podgoriile românești au dat câteva soiuri foarte cunoscute de struguri pentru vin alb. Dintre acestea:
1. Feteasca albă este unul dintre cele mai apreciate soiuri de struguri din România și are o istorie străveche care datează de la Feteasca Neagră cultivată de daci. Cunoscută în popor și sub numele de Poama Fetei, Păsărească Albă sau Poamă Păsărească, acest soi românesc a apărut în regiune istorică a Moldovei, Feteasca Albă, fiind cel mai răspândit soi din România ca suprafață de cultivare (peste 25.000 hectare), fiind bine adaptat condițiilor climatice din țara noastră.
Este cultivată în majoritatea podgoriilor, mai ales în zona Moldovei și a Transilvaniei, produce vinuri seci sau demiseci, cu un conținut echilibrat de alcool și aciditate, caracterizate de finețea aparte, dar și vinuri demidulci sau dulci.
Feteasca Albă produce un vin fin, elegant, rotund, catifelat, amplu și corpolent.
În unele podgorii, cu un ecoclimat mai răcoros, din Fetească Albă, se produc vinuri cu o aciditate mai ridicată, având în același timp o prospețime și fructuozitate deosebită.
Este cultivată în majoritatea podgoriilor, mai ales în zona Moldovei și a Transilvaniei, produce vinuri seci sau demiseci, cu un conținut echilibrat de alcool și aciditate, caracterizate de finețea aparte, dar și vinuri demidulci sau dulci.
Feteasca Albă produce un vin fin, elegant, rotund, catifelat, amplu și corpolent. Vinurile sunt maturate in baric-uri de stejar și învechite în sticlă, dobândesc o aromă apropiată de cea a fructelor uscate. În unele podgorii, cu un ecoclimat mai răcoros, din Fetească Albă, se produc vinuri cu o aciditate mai ridicată, având în același timp o prospețime și fructuozitate deosebită.
2. Feteasca Regală a fost descoperită dupa 1920 în Transilvania, lângă Sighișoara, și se presupune a fi un hibrid între Feteasca Albă și Grasa de Cotnari. Aceasta era numită pe vremuri Glbena de Ardeal sau Dănășana. Un strugure din care se obține un vin cu adevărat regal. Produce struguri cilindrici, cu boabe neuniforme, mici, sferice și dense, cu pieliță subțire de culoare galben verzuie. Este un soi ce valorifică bine aporape toate tipurile de sol, dar care are nevoie de umiditate asigurată.
De regulă, vinurile rezultate din Feteasca Regală sunt vinuri fine, de calitate superioară, cu arome florare, de fâneață și fructe verzi. Acestea pot fi folosite și la obținerea spumantelor, sau a distilatelor învechite din vin.
3. Tămâioasa Românească este un soi vechi de struguri românești, folosit pentru producerea de vinuri albe, dulci și aromate de calitate. Acest soi este cultivat de mai bine de 2 milenii în spațiul românesc, dar rădăcinile sale sunt în sudul Greciei Antice, fiind apreciat de către toate popoarele aflate în bazinul Mării Mediterane unde era folosit ca monedă de schimb.
Vinurile au un conținut de alcool cuprins între 12%-12.5%, de culoare galben aurie sau chihlimbar, cu o aromă bogată de flori de tei și salcâm, și cu o mare persistență gusto-olfactivă. Intensitatea aromei se menține la învechirea în sticlă până la 7-8 ani, după care intensitatea scade, iar aroma sugerează mirosul fagurelui de miere.
4. Șarba este un soi autohton, obținut pentru prima dată în 1956 prin fecundarea liberă a soiului Riesling Italian și Tămâioasă Românească, urmând a fi omologat în 1972 la Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație din Odobęsti.
Cultivat inițial doar în Dealurile Șarba, soiul a fost introdus ulterior în podgoriile din sudul Moldovei (Odobești, Cotești, Dealurile Bujorlui, Zeletin) și în zonele colinare din Munteneia și Oltenia (Dealurile Buzaului, Dealu Mare, Șefănești și Dragășani).
Primele vinuri produse din Șarbă au fost considerate semi-aromatice, cu note care aminteau de parfumul dulce al trandafirilor. Cu toate acestea, aromele s-au estompat între timp și nu mai sunt clar identificabile. Potrivit profesorului Viorel Stoian, fondatorul Școlii Române de Degustare, acest lucru se datorează unor motive genetice, condițiilor pedoclimatice sau unor factori legați de agricultură și de tehnicile de vinificație. Cu toate acestea, unele vinuri păstrează aceleași arome ca atunci când au fost licențiate.
Vinurile au aceeași culoare galben-verzuie strălucitoare. Acestea au o aciditate ridicată și un corp echilibrat. La nas se simt note de diverse flori, frunze de cireș, busuioc, lămâie verde și trandafir. În palatin, se diferențiază note de petale de trandafir, piersici, note de miere și, uneori, note de fructe exotice.
Soiuri pentru vin roșu
România, care are câteva soiuri istorice de struguri pentru vin roșu, se descurcă bine și în această privință. În această categorie intră și vinurile rosé, care sunt considerate suficient de ușoare pentru a fi consumate cu orice ocazie.
1. Feteasca Neagră a fost cultivată inițial în sudul Moldovei și estul Munteniei, însă ulterior acesta s-a extins la mai multe podgorii din țară. Producătorii internaționali de vinuri acordă, de asemenea, o atenție deosebită pentru Feteasca Neagră, nefiind de mirare întâmpinarea acestui soi și în afara țării.
Deși recunoscut pentru vinurile roșii, Feteasca Neagră este unul dintre cele mai apreciate soiuri pentru creearea de vinuri rose. Aromele sale fiind diferite, în funcție de tehnicie de vinificație folosite, de la fructe dulci de pădure și vișine coapte sau prune, până la cele de condimete, scorțișoară, vanilie sau piper negru. De asemenea vinurile mai vechi, dobândesc o aromă subtilă dar plăcută de coajă de pâine neagră.
2. Negru de Drăgășani este un soi de struguri negri, rezultat din soiurile Negru Vârtos, un soi vechi românesc, și Saperavi. Cu o preponderentă creștere în zona Drăgășani, Oltenia.
Cu un conținut foarte mare de antociani, antioxidanți benefici pentru sănătate, vinurile produse din acest soi, sunt intense și savuroase, cu note bine definite de cireșe negre, afine, mure, vișine, dar și condimente.
3. Băbeasca Neagră este un soi ce se regăsește sub cel puți 80 de denumiri diferite, primite de-a lungul timpului în zonele viticole în care a fost preluat. În afară de România, Republica Moldova, Ucraina și Daghestan, sunt principalele țări care cultivă acest soi de strugure. Arealul nelimitându-se doar la aceste țări, Băbeasca Neagră traversând chiar și Oceanul pentru a fi cultivată și în SUA.
Podgoriile Nicorești sunt la originea acestui soi, care este cultivat în prezent în sudul Moldovei, Dobrogea și Banat. Ușor de identificat după culoarea rubinie, acest vin are arome de cireșe amare și prune uscate, precum și note florale de violetă, iris și bujor.
Soiuri de struguri străine
Nu doar soiurile românești fac deliciul iubitorilor de vin, ci și soiurile străine cultivate de secole. Datorită acestor soiuri, care au fost transmise și dezvoltate din generație în generație, există nenumărate crame și vinării care au dobândit o faimă mondială. Fie că este vorba de vinuri demidulci, seci sau demiseci, aceste soiuri sunt cunoscute și apreciate în întreaga lume.
Soiuri de struguri albi
1. Chardonnay povestea acestuia începe în Burgundia unde a câștigat popularitate datorită eleganței și complexității sale. Fără îndoială că și vecinii săi din Champagne au recunoscut această calitate și au început să o cultive. Astăzi, Chardonnay este cel mai cultivat soi în ambele regiuni ale Franței. Cel mai faimos Chardonnay din Burgundia provine din regiunea Chablis, așa că probabil că puteți ghici care va fi acest soi de struguri în Champagne. Ceva mai târziu, Chardonnay a fost introdus în California, unde a devenit cel mai popular vin alb din SUA. A fost apoi adus de coloniștii spanioli, englezi și francezi în zone îndepărtate ale lumii, care mai târziu vor deveni țări precum Chile, Argentina, Africa de Sud, Australia și Noua Zeelandă.
Strugurele de Chardonnay are boaba verde, mare și robustă, iar vinul rezultat are o culoare gălbui-untoasă, de opacitate ridicată. Gustul este variat în funcție de podgoria unde se produce, dar este influențat și de temperatură, tipul de sol, și alegerea legată de maturarea sa.
Vinurile Chardonnay pot fi foarte complexe, în funcție de modul în care sunt făcute. Potrivit experților, fermentația malolactică oferă arome de unt, în timp ce învechirea aduce note de vanilie, fum și condimente precum cuișoare și scorțișoară.
2. Sauvignon Blanc vorbin din nou despre un alt soi de origine franceză, întâlnit însă și în Noua Zeelandă Africa de Sud și SUA.
Acesta are note vegetale, care amintesc de iarbă tunsă sau de ardeiul gras, însă gustul său ușor dulceag, este dat de notele fructate de mere, pere, mango sau pepene, îmbinate cu note acide plăcute.
3. Pinot Grigio este regăsit mai mult în Veneția și în regiunea Alto Adige di Italia, dar și pe coasta Statelor Unite. Acesta mai este cunoscut și sub numele e Pinot Gris în Franța.
Pinot Grigio este renumit pentru aromele sale subtile și delicate, care variază de la note de mere verzi și pere până la accente citrice și ușor florale. Gustul este de obicei praspăt, cu o acciditate bine echilibrată și o notă ușor minerală, oferind o experiență de degustare plăcută și rafinată.
4. Aligoté este un soi originar din regiunea Burgundia (Franța), de unde s-a răspândit, aclimatizându-se foarte bine și în România, Crimeea, Bulgaria și Caucaz.
Vinul obținut este demisec spre sec, cu un gust specific, asemănător cu pelinul și cicoarea, alții identificând și miresme de fructe.
5. Riesling de Rin este un soi de struguri foarte aromat și fructat, fiind considerat unul dintre cele mai importante soiuri de struguri de vin alb. Acesta își are origine de-a lungul râului Rin, mai exact la granița dintre regiunea Alsacia din Franța și Germania, soiul este unul derivat din enigmaticul „Gouais Blanc”, un soi francez, din care provin și soiurile Chardonnay, Petit Verdot, Chenin Blanc și Muscadelle.
Riesling-ul are aceste arome distincte de fructe, deoarece acest soi de struguri albi este potrivit pentru climatele mai reci în care este cultivat de obicei. Aromele tipice de Riesling variază de la citrice la mere verzi, piersici, caise, mango și chiar guava. Un Riesling de calitate reunește toate aceste arome, făcând din degustare, o experiență cu adevărat plăcută.
În mod tradițional, majoritatea vinurilor albe obținute din soiul Riesling se încadrează în categoria dulci, demidulci sau demiseci. Cu toate acestea, din cauza cererii mari de pe piață, în prezent se produc și vinuri Riesling seci pentru consumatorii care preferă vinurile albe mai suple.
6. Muscat Ottonel este un tânăr membru, dar recunoscut în lumea viticulturii, al familiei de struguri Musat. Soiul a apărut în Franța, în anul 1852, atunci când Moreau Robert a încrucișat hibrizii Chasselas și Muscat e Samur. Numele său original este "Muscat d`Eisenstadt ", dar de-a lungul timpului a fost cunoscut sub diferite denumiri, cum ar fi Muskat-Ottonel,Muskotaly,TamaioasaOttonel . Astăzi, acest soi poate fi găsit în multe părți ale lumii, inclusiv în Austria, România, Ungaria, Elveția, Croația și Serbia. De asemenea, Austria produce mai mult de jumătate (55,72%) din totalul global de Muscat Ottonel. De asemenea, este cultivat în cantități mici în Canada, unde se produc atât vinuri seci, cât și dulci.
Vinurile pure obținute exclusiv din struguri Muscat Ottonel se caracterizează prin arome florale deosebite și un gust unic. O singură picătură de aromă duce de la o ușoară amărăciune la o dulceață puternică, o caracteristică care nu se regăsește la alte soiuri albe. Culoarea vinului se schimbă odată cu vârsta, fiind galben intens când este tânăr și dezvoltând o culoare aurie armonioasă după învechirea în sticlă. În ceea ce privește gustul, Muscat Ottonel are la bază note de caise coapte și fagure de miere.
7. Alvarinho este un soi cultivat în special în subregiunile Monção și Melgaço (Portugalia), dar având în vedere calitatea sa ridicată, acesta s-a răspândit și în ale părți ale țării.
Este caracterizat de culoarea intensă, pai, cu reflexe citrice, și o aromă distinctă, intensă, cu o complexitate mare, aceasta variind de la gutui, piesici, banane, lămâie, fructul pasiunii și litchi, până la flori de portocal și violete, la alun, nuc și miere. Aroma sa este complexă, rotundă și aromonioasă și corpolentă cu not minerale, care contribuie la caracteristica prospețime.
Soiuri de struguri roșii
Lista soiurilor străine folosite pentru crearea vinului roșu este foarte lungă, iar noi am selectat doar câteva dintre cele mai cunoscute.
1. Cabernet Franc, este unul dintre cele mai vechi soiuri, utilizate în producția vinului, avându-și originea ăn partea de vest a regiuii Bordeaux din Franța. De asemenea Cabernet Franc este un strămoș al altor două soiuri foarte populare de vin roșu, Cabernet Sauvignon și Merlot. Deși mai puțin cunoscut, acesta a jucat un rol esențial în istoria vinului.
Cabernet Franc este cunoscut pentru aromele sale complexe. Vinurile obținute din acest soi au arome de fructe roșii și negre, violete și piper. Uneori există și note de vegetale, cum ar fi ardeiul verde. Vinurile Cabernet Franc au o culoare roșu rubiniu intens și sunt cunoscute pentru taninurile lor echilibrate și pentru aciditatea medie spre ridicată. Aceste caracteristici fac din Cabernet Franc un soi de vin ideal pentru a îmbătrâni, având potențialul de a dezvolta mai multă aromă și complexitate în timp.
2. Cabenet Sauvignon este apreciat în special pentru aroma sa, care devine mult mai accentuată pe măsură ce vinul este învechit în sticlă.
La început, paleta aromatică are note de stafide, însă odată cu trecerea timpului acesta este îmbogățit cu nuanțe de tabac, piele și cedru. De asemenea alte note specifice vinurilor obținute din acest soi sunt cele de coacăze, ciocolată neagră, vanilie, condimente, mentă și cireșe negre.
3. Merlot este un soi francez de struguri negri, creat prin încrucișarea Cabernet Franc cu soiul extrem de rar Magdelaine Noir des Charentes. Numele "Merlot" se traduce prin "pasăre neagră", datorită culorii sale negre-albăstrui. Cu toate că este un soi foarte sensibil, datorită pieliței sale, acesta este cel mai cutivat soi din regiunea Bordeaux, în special pe malul drept al râurilor Dordogone și Gironde.
Majoritatea vinurilor obținute din struguri Merlot sunt vinuri roșii.Spunem majoritatea, deoarece Merlot este folosit și pentru a face vinuri rosé și vinuri albe. În general, culoarea sa este mai deschisă decât cea a vinurilor obținute din Cabernet Sauvignon și mai închisă decât cea a Pinot Noir-ului. Când este tânăr, culoarea sa variază de la roșu rubiniu translucid la roșu rubiniu opac. Caracterul său special constă în tonurile cărămizii și portocalii. Cu toate acestea, pe măsură ce se maturizează, Merlot își pierde pigmentarea și strălucirea și devine o culoare "granat".
În general, Merlot este un vin cu un corp mediu, cu aciditate medie și taninuri fine. Are arome de ierburi, mure, cireșe negre, prune și cacao. Atunci când vinul este maturat în butoaie de stejar, aceste arome sunt completate de note de cuișoare, vanilie și cedru.
4. Pinot Noir provine din regiunea Brugundia, și este recunoscut pentru caracteristicile sale unice. Pinot Noir este delicat, coaja este subțire și sensibil la condițiile climatice și de sol. Are nevoie de un climat răcoros pentru a fi cultivat și este cunoscut ca fiind unul dintre cele mai dificile soiuri pentru vinificatori. În ciuda acestor provocări, Pinot Noir este acum cultivat pe scară largă în întreaga lume pentru aromele și texturile sale complexe.
În ceea ce privește profilul aromatic, vinurile sunt de obicei ușoare până la medii, cu note de fructe roșii cum ar fi cireșele și zmeura, ciocolată și uneori note pământii. Aceste vinuri sunt, de asemenea, celebre pentru capacitatea lor de a îmbătrânii frumos și devin mai bogate și mai complexe odată cu trecerea timpului.
5. Syrah este un soi de struguri cu o istorie și o origine strâns legate de regiunea Rhône din Franța. Cunoscut pentru culoarea sa intensă, aproape neagră, Syrah este de mărime medie, cu pielițe groase și dure. Acest lucru îi conferă soiului gustul său bogat și structurat, adesea descris ca fiind corpolent și puternic.
Vinurile obținute din struguri Syrah sunt cunoscute pentru complexitatea gusturilor și aromelor lor. Acestea sunt caracterizate de fructe negre precum murele și coacăzele negre, condimente precum piperul și eucaliptul și note subtile de vanilie, cuișoare și ciocolată.
6. Malbec este originar din regiunea Bordeaux, cunoscut pentru producerea de vinuri roșii intense, cu o culoare bogată. Este recunoscut pentru aromele sale ample, predominante fiind celel de fructe negre, cum sunt prunele, coacăzele negre și mure.
Creearea vinului Malbec, este un proces care necesită îndemânare și atenție la detalii. Strugurii Malbec sunt cunoscuți pentru coaja lor groasă, care conferă vinului culoare intensă specifică și o capacitate antioxidantă ridicată. Vinurile sunt de regulă maturate în baric de stejar, de unde preiau arome complexe cum sunt cele de vanilie, ciocolată și tutun. Procesul de maturare variază între 6 și 18 luni, în funcție de crama care produce vinul și de stilul dorit.
7. Sangiovese, un soi de struguri pentru vin roșu originar din Italia și recunoscut la ivel internațional ca fiind ingredientul principal al vinurilor italiene de renume. Istoricul acestui soi își are rădăcinile în peninsulă, unde este cel mai cultivat soi de struguri din Italia. Cu toate acestea, popularitatea sa s-a răspândit și în afara Italiei, iar Samgiovese este cultivat acum și în alte regiuni viticole din lume, precum California și Australia.
Sangiovese se evidențiază prin caracteristicile sale unice. Acest soi este cunoscut pentru producerea de vinuri cu arome de fructe roșii, în special cireșe, cu note de condimente și ierburi. Aceste vinuri fiind renumite și pentru nivelul ridicat de acid și taninuri, ceea ce le oferă un potențial bun de îmbătrânire. O altă caracteristică a lor ete culoare, care este mai puțin intensă decât cea a altor soiuri de vin roșu.
8. Primitivo (sau Zinfandel așa cum este denumit dincolo de ocean) provine ințial din Croația unde era numit Tribidrag sau Crlenak Kaštelanski. La un moment dat în istoria sa, soiul a traversat Marea Adratică, și a fost plantat în Puglia între anii 1800 și 1900, imigranții din sudul Italiei au adus soiul Primitivo în SUA, unde a primit noua denumire de Zinfande. Acolo, devenind un element de bază în producția de vinuri roșii din California.
Chiar dacă Primitivo și Zinfandel sunt, în esență același soi de struguri, diferența dintre cele două, se datorează solului și climei locale. În urmare, Primitivo este remarcat de taninurile mai pregnante, în timp ce Zinfandel are o corpolență medie.
Structura vinurilor roșii obținure din acest soi, este taninoasă și densă. Prin urmare, vinurile necesită o învechire mai îndelungată, mai exact de 3-4 ani, pentru a deveni mai rotunde și savuroase. Atunci când degustați vinurile roșii Primitivo, veți observa următoarele caracteristici: aromele de cireșe coapte,câpșuni, mure și stafide, note de condimente și mirodenii; nivelul ridicat de alcool din vin (de obicei peste 14%); este ușor dulce datorită conținutului ridicat de glicerol.
Soiul de struguri folosit ca materie primă are o influență importantă asupra calității vinului, dar nu este singurul lucru important. Momentul recoltării, calitatea strugurilor și metoda de vinificare sunt la fel de importante dacă doriți să obțineți un vin de cea mai bună calitate.
